|
|
||
|
CA SA POATĂ FI AUZIT - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CA SA POATĂ FI AUZITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 448 pentru CA SA POATĂ FI AUZIT. Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F ... care îmÄ maÄ lipsiĂ mie pentru a putĂ© demonstra până la ultima certitudine persistența elementului românesc în Dacia luÄ Traian. Dacă AlbanesiÄ ar fi în adevÄ•r autoctonÄ acolo, unde locuesc eÄ astădzÄ, atunci vrĂȘnd-nevrĂȘnd am fi silițÄ a recunĂ³sce că naționalitatea română s'a format anume în Illiria, iar nicÄ de cum la Nord de Dunăre ... un admirabil «Ueberlebsel in Kinderspiel». (Dr. Ploss, Das Kind, t. II, pag. 308.) FĂ³rte puține vorbe albanese la RomânÄ ar putĂ© fi controversate ca termenÄ străbătuți la noÄ printr'un canal ne-albanes, bună-Ă³ră stăpân prin Bulgari saÅ Serbi, saÅ mal prin CelțÄ direct saÅ indirect; cele ... nu se vede pentru ochÄ superficiali, și totuși pretutindenea prin analisă se descopere celtismul. Elemente germanice la FrancesÄ sunt fĂ³rte multe și palpabile, întocmai ca elementele cele slavice la Români. EÄ bine, slavismele la Români, ca și germanismele la FrancesÄ, fiind accidentale, aprĂ³pe tĂ³te s'ar putĂ© gonĂ, fără ca prin acĂ©sta să se sgudue edificiul limbii naționale, pe când celtismul la FrancesÄ și albanismul la Români nu se pĂ³te atinge fără o ... Constantin Stamati - Cum era educația nobililor români, în secolul trecut, când domneau fanarioții î ... Movilești, elinistul Duca, Iacob Despotul, Vasile Alvanitul, Cantimireștii și alții, în a cărora fericite zile înflorea lingua română; această diplomatică au urmat grecii ca să amorțească patriotismul românilor de care ei se temeau, și ca să înădușe istoria lor, făr’ de care nu este patrie, și să introducă în școale lingua grecească cu dascălii lor (căci lingua grecească trebuia fanarioților ... noi, vrei acum să examinuiești pe fiul meu, ce au învățat până acum la școala domnească, și să socotim ce trebuie să-l mai învățăm ca să fie desăvârșit procopsit ca un cuconaș cilibiu, iar nu ca acei ce învață cât trăiesc ca să fie dascăli; însă te rog într-un an să te silești ca doar va sfârși cartea, căci de la anul gândesc să-l însor. DASCĂLUL: Chiria-mu , fiul dumitale este de douăzeci de ani, precum aud, și ... voi vorbi cu dobitocul de agă, iar acum să vorbim cu dascălul ce ți-am tocmit astăzi. ( Către dascăl. ) Te rog fă-i puțină cercare, ca să știm ce n-au învățat încă. DASCĂLUL (către cuconaș): Dumneata de opt ani, de când te afli la școala domnească, trebuie să ... Ioan Slavici - Florița din codru ... poiana limpede si plina de flori a aflat o fetita ce se juca cu niste pui de caprioara. Cum, cand si de unde sa fi ajuns copilita asta prin codru, aceea minte pamanteasca nu poate s-o priceapa. Doar a crescut ca si florile din pamant; doar a cazut ca si stelele din cer, sau s-a prefacut cumva, pe nepricepute, din vazduhul curat. Destul cum c-atata era de frumoasa fetita asta ... si mai inteleapta la vorba. Pentru aceea oamenii o numeau Floare - Floarea cea frumoasa de la crașma din codru. Nu numai Florita, ci si maica-sa, crasmarita, era insa frumoasa. Crașmarita nu era insa asa de frumoasa ca si Florita, si Florita altfel iara, nu ca și crasmarita. Crașmarita era frumoasa ca si o pana de paun; Florita era frumoasa ca si o floare ce crește ascunsa in umbra tufelor. Crasmarita era frumoasa incat nimeni nu se putea rabda ca sa nu vorbeasca cu ea si nimeni nu cuteza sa priveasca la ea; Florita era frumoasa incat nimeni nu se putea rabda ... Ioan Slavici - Ileana cea șireată ... Cel voinic frumos cu fata de imparat ce cale ti-ai ales de mani asa de infocat? Cand feciorul de imparat vazu fata Ilenei si auzi vorba ei, el stete locului, privi la ea si grai cu glas voinicesc: - Am pomit catre soare, ca sa-i fur o raza, sa-i incredintez sora si s-o duc acasa sa mi-o fac mireasa. Acum, surioara, ma opresc in cale sa privesc la tine, in raza fetei tale, si sa-ti zic o vcirba si sa-ti fur o vorba. Ileana ii raspunse cu intelepciune: - De ti-ar fi naravul cum iti esle vorba, de ti-ar fi sufletul cum iti este fata, mandre si frumoase, blande si dragastoase, te-as chema in casa, te-as pune la masa si te ... si in casa la masa, si la masa tocmai in frunte, unde sedea imparatul cand era mire. -Ei! stai! grai lleana. Sa vad mai inainte: esti ce-ar fi sa fii? si numai dup-aceea sa graim vorba si sa gustam pomana si ... ... bun prieten. Dragomir este foarte lung, cârn, cu ochii rotunzi și foarte mobili, având gâtul subțire de culoarea cafelei cu lapte a fasonat ca la strung, și purtând două smocuri fine de păr lustruite și negre ca pana corbului, care-i atârnă ca un decimetru pe ceafa-i rotunjită și lăsând să se scurgă din ele (?) vârfuri câte două picături limpezi de untdelemn franțuzesc. Dragomir are o inimă ... câte un bobinaș de arnici pentru dres ciorapii, ceea ce face lui Dragomir o surpriză din cele mai plăcute. În plus, Dragomir mai are dreptul ca, de câte ori va fi timp de ploaie, să poată împreună cu întreaga sa familie petrece noaptea în jumătatea din stânga unei firide situată în zidul de la poarta locuinței lui Cotadi; cealaltă fiind rezervată pentru vardistul de zi ... știe despre dânșii este că, om practic, Cotadi, și conștient pe ce amic prețios și excepțional a pus mâna, spre a putea acapara pentru totdeauna sursa eternă a bogățiilor din capul lui Dragomir a lăsat prin testament ca ... Antim Ivireanul - Luna lui avgust, 6. Cazanie la Preobrajeniia Domnului ... din luminata frumosĂ©țe a mântuitorului să făcea, pentru care lucru putem cunoaște bunătatea și dragostea lui cea mare că, cu această mărire putea totdeauna să strălucească, iar el din buna voia sa pentru noi au închis razile strălucirii sale, ca să poată răbda durori amară pentru noi și pentru păcatele noastre, ca să poată face răsplătire mărirei cei dumnezeești. Deci cine va fi acela carele va socoti acĂ©stia și nu să va aprinde cu totul de dragostia mântuitoriului acestuia? Și cine nu să va minuna de putĂ ... în strălucire îmbrăcat l-au văzut? Că de vrĂ©me ce s-au învrednicit aceștea a-l vedea și a-l auzi pre domnul Iisus, de care ei de mult doriia ca să-l vază și nu numai ei ce și toate neamurile, cu ce gură va putea neștine să grăiască cu adevărat bucuriia lor și mai vârtos că dintr-atâțea părinți și proroci ai legii vechi, numai ei s-au învrednicit a ... unii măriri ca ... ... călcâiele, își scoase iute căciula și răspunse din toata inima: Vreau, cum nu, să trăiți, domnule sublocotenent... Ce voios era soldatul acesta. Numai să-l fi privit, în marșuri, mergând voinicește, totdeauna zâmbind, și-ți trecea orice osteneală. Rar soldat și prieten credincios ca Stan Petre!... Acum câteva zile, intrând dimineața în companie, îi ieși cornistul înainte; cu glasul încet de lacrimi, îi spuse că peste noapte dusese pe ... puteau cunoaște. Ieri, la raportul companiei, caporalul de serviciu îi raportase că soldatul Stan Petre murise... Iar maiorul, om bun, dar cu toane, nu îngăduise ca la înmormântare să sune un alt cornist. Înțelegând că nu va putea adormi, chinuit de gânduri și amintiri, ofițerul se îmbrăcă și, cu toate că nu era nevoie, plecă din nou la cazarmă. A doua ... rămâne după o boală plină de chinuri; în locu-i răsărise zâmbetul acela cuminte ce-l prindea atât de bine. La căpătâi îi plângea maică-sa, o femeie slabă, trudită de muncă, cu picioarele goale pe o vreme ca aceasta de început de iarnă. Mai încolo, un frate al ei, cu decorațiile războiului pe piept. Când bătrâna văzu pe celalt băiat, pe cornist, începu ... Mihail Kogălniceanu - Viața lui A. Hrisoverghi ... sau în pansioane private, sau cu ceasul, de niște oameni care cei mai mulți nici nu fuseseră pregătiți pentru nobila sarcină de a fi luminătorii junimii; numai nevoia îi silise a fi profesori și a arăta niște cunoștințe ce ei singuri nu înțelegeau. Toată instrucția pentru tineri se mărginea atunce întru a-și ... dezveli în el duhul poeziei. Franguli fu cel de pe urmă profesor al lui. Hrisoverghi se apropia acum de douăzeci de ani; vremea îi venise ca să lase îndeletnicirile adolescentului și să intre în luptele bărbatului. Familia sa era cu totul încurcată în proțesuri, de la moartea părintelui său. Într-o așa fragedă vârstă, el fu, dar, silit să caute interesurile casei care ... purta de mai mult de un veac. A. Hrisoverghi era tânăr și poet; în formarea miliției el vedea o eră nouă pentru țara sa; și ar fi fost el vrednic să cânte patria, dacă n-ar fi îmbrățișat tot ce putea contribui la regenerația ei? Măcar că nevoile familiei sale cereau toată vremea sa ... Petre Ispirescu - Voinicul cel fără de tată ... zise și fata, când numai unul Dumnezeu știe cât sunt de nevinovată? Și în adevăr că tată-său era un om aspru. Nu le-ar fi iertat o dată cu capul. Se duseră, deci, și povesti împărătesei toată întâmplarea, și se rugară de dânsa, ca să intre ea la împăratul cu mijlocire de iertare. Când auzi împărăteasa de cele ce se întâmplase, se luă cu mâinile de păr. Ea zicea că este peste poate ca să rămâie cineva însărcinată din vedere. Vezi că ea știa cum merg lucrurile în lume. Și la o minune ca aceasta nici că se aștepta. Lucrurile nu puteau rămânea mult timp acoperite. Împărăteasa, de silă, de milă, fu nevoită a spune împăratului toată ... spre a se duce unde mila Domnului o va scoate. Mergând corăbioara pe apă, ea se ruga lui Dumnezeu cu zdrobire de rărunchi ca să o scoață la liman bun, ca unul ce cunoaște nevinovăția ei, și ca pe una ce nu se știa la sufletul ei cu nici o prihană. Câteva zile se bălăbăni ea așa cu valurile apelor. În ziua a ... ... Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi) ... pe nedrept și-a câștigat — Luând veste cum că Ștefan domnul lor atunci s-afla În ținuturi depărtate, având cu el oastea sa, Socoti că favorabil prilej altul n-a găsi De moldoveni și de Ștefan deodată a-și răsplăti, Ca să poată c-o lovire acea rușine spăla, Ce româneștile arme au săpat pe fruntea sa. Așadar adunând noaptea pre toți ofițerii săi, Le espuse-a sale planuri, și le zise: „Frații mei! Știți c-acești români sălbatici ... ș-în urmă foc fumega; Dar spre-a Romanului parte de ce se apropia Hroiot aflând pustii sate a-nțălege nu putea, Care poate fi pricina acelui bejanărit, Căci el crede că de dânsul nimene nici au gândit; Deci îndată poruncește să-i afle pre cineva Prin colibe, prin bordeie ... să-l poată întreba. Iată că îmblând haiducii piste un moșneag au dat, Gârbovit de bătrâneță, într-un toiag răzămat; A sa barbă ca zăpada, a lui plete argintii, Fața lui cea cuvioasă, ochii săi măreți și vii Îl aseamănă că este îngerul ocrotitor Al acelor pustii ... Petre Ispirescu - Înșir-te mărgăritari ... ții cuvântul. Și cum să nu fi voit fata; căci era un brad de flăcău, chipeș și drăgălaș, nu glumă. Fata se roși la față ca un bujor; apoi, după ce mai stătu nițel la chibzuiri, întinse mâna și îi zise: - Ai, să fie bine. Dacă tu vei fi orândul meu, nu scap eu de tine, nici tu de mine, măcar de s-ar pune nu știu cine și cruciș și curmeziș. Feciorul de ... de se dusese vestea în șapte țări, și făcură tot ce trebuia pentru rostul căsătoriei lor. Nu trecu mult și fata rămase grea și ea ca toată lumea. Când auzi feciorul de boier una ca asta, nu mai putu de bucurie, și porunci numaidecât să-i facă un leagăn numai de mătase, în care să-și puie copiii. Feciorul de ... totului de aur, în ciurul pe care îl ținea țiganca la gura podului. Cum văzu copilașii așa de frumoși, gașperița de cioară, ce să facă ca să ponosească pe doamna sa? Se duse numaidecât și îngropă copilașii în băligarul de la grajd, și luând doi căței de la o cățea ce fătase de curând, îi arătă ... stăpână, ce făcuși dumneata. - Cum se poate una Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... |
||